1. Diagnostic, evaluare clinica si raport psihologic comisie de handicap/pensionare adult In dorinta oferirii de servicii medicale de calitate persoanelor cu handicap si a apartinatorilor, efectuam consultatii pe raza municipiului Bucuresti, in speta: examen psihologic Comisia de Handicap (MMSE, GAFS, ADL, IADL, QI etc),referat medic psihiatru si consult neurologic (Index Barthel, FMS, Reisberg etc.)  pentru Comisia de Handicap. Examenul psihologic se va finaliza cu un raport de evaluare psihologica care va contine rezultatele tuturor testelor solicitate pentru pensia de invaliditate sau ajutorul de handicap si se va elibera pe loc. De asemenea, consultul psihiatric pentru handicap se va finaliza cu referatul psihiatric pentru Comisia de Handicap sau Expertiza a Capacitatii de Munca, care va fi completat si eliberat pe loc solicitantului, la fel si referatul neurologic pentru comisie. Aceste examene medicale vin in completarea altor verificari si investigatii necesare dosarului medical pentru handicap, conform legislatiei in vigoare.

 Examenul psihologic MMSE masoara gradul de deteriorare cognitiva si stabileste nivelul la care se plaseaza persoana in cauza din punct de vedere al functionalitatii proceselor cognitive (atentie, memorie, gandire, limbaj), fiind una dintre cele mai reprezentative probe psihologice aplicate in diagnosticul dementei.

 Scala de Eevaluare Globala a Functionarii (GAFS) este destinata unei evaluari psihologice cat mai obiective asupra nivelului global de functionare a persoanei, fiind divizata in 10 categorii. Examenul psihologic cu stabilirea scor GAFS masoara atat severitatea simptomelor, cat si functionarea individului in ansamblu, plecand de la lipsa oricaror simptome de boala psihica si mergand pana la deteriorarea capacitatii de testare a realitatii, comportamente influentate de halucinatii, ideatie deliranta, ideatie suicidara. Psihologul clinician va evalua pacientul luand in considerare istoricul medical, starea prezenta, dar si consideratiile apartinatorilor sau cadrelor medicale care ingrijesc bolnavul. Examenul psihologic cu stabilirea scor GAFS reprezinta cea mai utilizata proba psihologica in cazul stabilirii dizabilitatilor persoanelor cu tulburari psihice sau tulburari somatice cu implicatii la nivel psihologic.

Scorul GAFS reprezinta finalitatea unei scale psihologice care masoara gradul de functionalitate sociala si profesionala a persoanelor cu dizabilitati pentru care se solicita expertiza capacitatii de munca sau incadrarea intr-un grad de handicap.

Cabinetul Psihologic Popovici Dana Gabriela, cabinet psihologie clinica Bucuresti, este autorizat pentru efectuarea de examen psihologic handicap, examen psihologic  cu MMSE QI si GAFS,

Apartinatorii pacientilor nedeplasabili sunt rugati sa puna la dispozitia personalului medical (psiholog, psihiatru, neurolog) si alte documente medicale care atesta istoricul si evolutia bolii (dementa, psihoze, retard etc), cum ar fi: bilete de iesire din spital, scrisori medicale, buletine analize, retete etc in vederea efectuarii unor evaluari medicale cat mai corecte si complete.

2. Diagnostic, evaluare clinica si raport psihologic. Presupune ca prim palier evaluarea mecanismelor si functiilor psihice, cu scopul identificarii unor conditii patologice responsabile pentru tulburarile cognitive, afective, de comportament sau dizarmonii de personalitate. Urmatoarea etapa vizeaza interventia psihologica de specialitate, consilierea si terapia suportiva, in sensul dezvoltarii si optimizarii personale, autocunoasterii, consiliere specifica obiectivelor medicale.

Psihodiagnosticul are in vedere investigarea factorilor psihologici relevanti pentru desfasurarea diverselor activitati, proces de evaluare psihologica finalizat cu redactarea unui raport examen psihologic care vizeaza analiza de catre psihologul clinician a urmatoarelor aspecte:

• evaluarea psihologica a starii de sanatate psihica, conditie de baza pentru desfasurarea unor activitati, profesii si care implica examinare psihologica;
• evaluare cognitiva si neuropsihologica (atentie, gandire, memorie, limbaj);
• evaluare comportamentala;
• evaluare afectiv – emotional;
• evaluarea personalitatii şi a mecanismelor de coping/adaptare/aparare;
• evaluarea unor probleme psihologice specifice cuplului, familiei;
• evaluarea contextului familial, profesional, social, economic, cultural in care se manifesta problemele psihologice;
• evaluarea gradului de discernamant al persoanelor, în limitele competentei psihologului;
• evaluarea dezvoltarii psihologice (fisa de evaluare psihologica la copii);
• alte evaluari în contexte care implica dimensiuni psihologice clinice (ex. chestionare de orientare profesionala in consilierea vocationala, chestionare de aptitudini, atestare adoptie, aviz psihologic plasament, tutela etc).

                      Instrumentele psihologice utilizate in procesul de evaluare clinica includ:

• interviul(structurat, semistructurat, liber);
• observatia
• teste psihologice clinice– ex: Scala de Evaluare Globala a Functionarii / Global Assessment of Functioning Scale (GAFS), Global Assessment of Relational Functioning (GARF) Scale; Scala de Evaluare a Functionarii Sociale şi Profesionale (SEFPS) / Social and Occupational Functioning Assessment Scale (SOFAS), examen MMSE (Mini Mental State Examination), testul ceasului, Scale de depresie si anxietate (Hamilton, Montgomery) alte teste de personalitate cu valente clinice.

 

• Evaluare psihologia muncii si organizationala- Legislatia actuala in domeniul medicinei muncii ( H.G. nr. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor, precum si Legea Sanatatii si Securitatii in munca nr.319/2006) impune efectuarea unui control medical si o evaluare  a aptitudinilor psiho-profesionale la angajare, periodic si  la reluarea/ schimbarea activitatii angajatului, testare psihologica finalizata cu eliberarea avizului psihologic. In urma testarii psihologice se elibereaza aviz psihologic.

Avizul psihologic este timbrat profesional, conform reglementarilor in vigoare si se elibereaza la solicitarea angajatorului sau a institutiilor publice, in cazul examinarii psihologice pentru concurs. Examinarea psihologica pentru concurs atesta faptul ca persoana care candideaza pentru ocuparea functiei in institutiile publice indeplineste cerintele psihologice necesare exercitarii corecte a acestor functii. Avizul psihologic pentru concurs este un document timbrat si parafat conform legii.

6.Raport psihologic comisie de handicap copil -In vederea evaluarii copilului cu dizabilitati si a incadrarii acestuia in grad de handicap, psihologul are acces la toate documentele medicale, inclusiv certificatul medical tip A5 si fisa de evaluare sociala, pe care le pune la dispozitie parintele/reprezentantul legal.Rezultatele evaluarii psihologice se consemneaza in fisa de evaluare psihologica a copilului, formular tip prevazut in anexa 8 din Ordinul nr 1985/2016 si care cuprinde in detaliu evaluarea personalitatii copilului pe urmatoarele arii: aria senzorio-motrica, aria logica (gandire, memorie, atentie, imaginatie), aria afectiv-motivationala, vointa, limbajul si comunicarea, activitati ludice, invatarea, creativitatea, varsta si coeficientul de dezvoltare, respectiv IQ-ul, caracterul, aptitudinile si comportamentul social. Fisa de evaluare psihologica la copii se inmaneaza parintilor/reprezentantului legal, o copie fiind pastrata de catre psiholog. Fisele de evaluare psihologica sunt valabile pentru dosarul SEC sau SEOSP, indiferent de sectorul in care au fost emise.

Termenul de valabilitate al fisei de evaluare psihologica nu poate fi mai mare de 3 luni.In urma evaluarii psihologice, psihologul clinician poate face recomandari privind reabilitarea copilului, precum: consiliere psihologica, psihoterapie, logopedie, evaluare psihiatrica sau poate recurge la o reevaluare psihologica intr-un timp stabilit. De asemenea, psihologul poate recomanda si parintelui sau reprezentantului legal incadrarea intr-un tip de terapie de suport sau consiliere psihologica.

7. Evaluare si redactare refert psihologic copil cu CES – Serviciul de evaluare psihologica clinica a copilului cu cerinte educationale speciale in vederea orientarii scolare si profesionale sau incadrarii intr-un grad de handicap se realizeaza de catre psihologul clinician in Bucuresti, in conformitate cu prevederile Ordinului nr 1985/1305/5805/2016 emis de MMFPSPV,MS,MENCS. Fisa de evaluare psihologica (Anexa 8 din Ordinul nr 1985/2016) este timbrata profesional si contine concluziile evaluarii psihologice a copilului cu CES, mai precis: evaluarea proceselor si functiilor cognitiv-senzoriale, evaluarea motivatiei si afectivitatii, examenul psihologic al comportamentului, temperamentului si deprinderilor, evaluarea trasaturilor de personalitate si al tendintelor dezadaptative pe plan social si scolar (Descarca aici).

Psihologul clinician solicita de obicei apartinatorilor copilului sa prezinte inaintea evaluarii documentele medicale catre atesta eventuale diagnostice medicale, terapii si tratamente urmate, caracterizari psihopedagogice. Evaluarea psihologica a copilului cu cerinte educationale specifice (CES) se realizeaza cu teste psihologice licentiate de catre Colegiul Psihologilor din Romania, chestionare si instrumente psihologice validate si standardizate pentru realizarea unui profil psihologic cu grad mare de acuratete si specificitate.

 

In cadrul Cabinetul Individual de  Psihologie Popovici Dana-Gabriela, se realizeaza si testari psihologice la copiii cu tulburare de spectru autist, ADHD, tulburari de conduita, retard, evaluarile fiind coordonate de psihologul clinican in Bucuresti si judetele arondate. Evaluarea psihologica a copiiilor cu cerinte educationale speciale vizeaza si intocmirea, de catre psihologul clinician, a recomandarilor privind abilitarea si reabilitarea copiiilor din aceasta categorie, eventual indrumarea catre un profesor de sprijin sau personalizarea planului de studii in acord cu certintele psihologice specifice/scolarizarea la domiciliu a copilului evaluat. Dificultatile de invatare sunt principalii factori care trebuie luati in calcul in evaluarea psihologica la copiii cu dizabilitati si CES. De aceea, fisa de evaluare psihologica a copilului cu CES va trebui sa cuprinda si recomandari privind orientarea copilului catre invatamantul special sau alte forme de orientare scolara si profesionala.

 

8. Consilierea psihologica Are rolul de a oferi suportul necesar atat pentru autocunoastere, acceptare de sine si dezvoltare personalacat si pentru cunoasterea diferitelor aspecte ale vietii, cu scopul rezolvarii problemelor pe care le ridica mediul familial, social, profesional.

Consilierea psihologica se adreseaza persoanelor care trec prin situatii existentiale de criza, de pierdere, dezechilibru sufletesc, ajutandu-le sa ia decizii optime in ceea ce priveste cariera, casnicia, familia. Trecerile de la o etapa de varsta la alta, evenimente precum separarea cuplului, decesul unui parinte sau partener, un job tensionant sau relatii disfunctionale cu colegii sau superiorii, abuzul fizic sau emotional, neincrederea in fortele proprii sunt aspecte pe care le putem dezbate si solutiona in cadrul unei sedinte de consiliere psihologica.

                      Poti apela la consiliere psihologica daca te confrunti cu urmatoarele probleme:

• Probleme de relationare in cuplu (dificultatea de a incepe si mentine o relatie, incheierea unei relatii semnificative, sentimente de culpabilitate)
• Probleme cauzate de stresul profesional (pierderea locului de munca, lipsa increderii in fortele proprii si scaderea stimei de sine, teama de schimbare, teama de afirmare)
• Divort, deces, viol, boli cronice, alte abuzuri si evenimente traumatizante
• Relatii interpersonale  deficitare (dificultati in comunicare si exprimarea emotiilor, tendinta de izolare etc)

De asemenea, consilierea psihologica exercita si un rol preventiv in tulburarile afective si comportamentale, echilibrand si orientand subiectul spre viitor, spre oportunitatile care confera sens vietii sale, spre dezvoltare personala.

9. Terapie ABA- copiL cu TSA – ABA – analiza comportamentală aplicată – cuprinde tehnici și proceduri de terapie care se adresează oricărui tip de dificultate comportamentală sau întârziere de dezvoltare, dar se aplică cu maximă eficientă în programele de recuperare ale copiilor cu tulburări de spectru autist.

ABA este o știință a comportamentului uman. Este un proces de aplicare sistematică a intervențiilor bazate pe principiile învățării cu scopul de a îmbunătăți comportamentele adaptative și achizițiile necesare adaptării la mediu. Analiza comportamentală aplicată este o tehnică prin care se evaluează mediul în care trăiește o persoană, apoi se fac anumite schimbări cu scopul de a produce îmbunătățiri semnificative în comportamentul uman, în sensul adaptării acestuia la cerințele mediului social. Include observarea directă, analiza funcțională a relației dintre mediu și comportament. ABA utilizează antecedentele și consecințele unui comportament pentru a produce modificări dezirabile ale acestuia. Analiza comportamentului (Behavior Analysis) s-a dezvoltat datorită studiilor știițifice în domeniul principiilor învățării și formării comportamentului uman

. Există 3 ramuri pricipale ale Analizei comportamentului:

• Behaviorismul
• Experimental analysis of behavior (EAB)
• Applied behavior analysis (ABA)

Applied behavior analysis (ABA) – este o știință care folosește teoriile de învățare a comportamentului pentru a-l modifica. Comportamentaliștii resping ideea explicațiilor ipotetice și se bazează pe relațiile observabile dintre comportament și mediu. Făcând analiză funcțională a unui comportament, observând relația dintre el și mediu, se folosesc apoi metode pentru a modifica acel comportament. ABA poate fi definită ca știința care aplică sistematic pricipiile analizei comportamentului pentru a modifica și îmbunătăți comportamente semnificative din punct de vedere social; în ABA, prin experimentare se identifică variabilele responsabile de modificarea comportamnetului. În ultimii 30 de ani, sute de studii au relevat eficiența ABA în mai multe domenii:

• copii și adulți cu anumite tulburări mentale;
• tulburări de dezvoltare;
• tulburări din spectrul autist;
• comportament social, academic, streotipii, agresivitate, limbaj etc.;
• se poate aplica și cu scopul de a îmbunătăți relațiile din anumite grupuri sociale: familie, școală, instituții, spitale și chiar la birou.

 

10. Meloterapie pentru bolnavul oncologic/ copil cu autism – Meloterapia – ca formă de terapie in oncologie, are la bază faptul că melodia are o mare influenţă în domeniul afectivităţii ascultătorului dar şi că aceste posibilităţi de sugestie ale melodiei sunt vaste. Printe cele mai importante efectele psihoterapeutice ale muzicii, amintim:

• relaxarea psihică realizată prin catarsis, acesta include defularea dar şi posibila apariţie a extazului; sedarea (în principal favorizează instalarea somnului în ele mai multe cazuri); euforia (care este generată uneori compensator în legătură cu dispariţia rapidă a întregului conţinutului afectiv negativ);
• realizează stimularea psihică îndeosebi prin creşterea randamentului cognitiv (respective memorie şi ideaţie); euforie;
• crealizează scăderea pragului durerii dar şi modificarea excitabilităţii psihomotorii;
• are o acţiune anxiolitică.

 

Copiii cu dificutăți emoționale și/sau de adaptare găsesc în lucrul terapeutic cu muzica un mediu securizant în care se pot exprima și în care pot trăi acceptarea, racordarea, înțelegerea emoțiilor lor.

Aici labilitatea emoțională devine resursă creatoare, iar emoțiile greu de gestionat devin sunete muzicale, eventual chiar emoții ale unor personaje de poveste. Odată exteriorizate, ele devin suportabile, comprehensibile, pot fi modificate.

Terapia prin muzică este un proces sistematic de intervenții atunci cand terapeutul ajută clientul să promoveze sănătatea, folosind experiențele muzicale și relațiile dezvoltate prin ele ca și forțe dinamice ale schimbării” (Bruscia, K. E.- 1998 – trad. K. Molnar, 2015), dar si  un proces reflexiv în care terapeutul ajută clientul în optimizarea sănătății, folosind, ca impuls spre schimbare, diferitele fațete ale experiențelor muzicale și a relațiilor formate prin ele” (Bruscia, K. E. ,2014- trad. K. Molnar, 2015).

Sintentizand cele de mai sus putem concluziona ca Terapia prin muzică este un cadru terapeutic în care comunicarea dintre client şi terapeut se realizează cu ajutorul sunetelor, în scopul reabilitării, vindecării, prevenţiei, sau/și a dezvoltării personale, de către o persoană specializată în terapia prin muzică”. (L.Bunt, 2002).